Banner Orizontal 1
Banner Orizontal 1
Banner Mobile 1

Bogdan Steriopol – „Trebuie să învățăm să reevaluăm angajamentele în mod constant!”

Bogdan Steriopol - „Trebuie să învățăm să reevaluăm angajamentele în mod constant!”

Angajamentele sunt unul dintre cele mai puternice „motoare” ale comportamentului uman. În momentul în care ne asumăm un obiectiv, o promisiune sau o decizie, apare o presiune — uneori subtilă, alteori intensă — de a rămâne consecvenți. Această consecvență poate fi un avantaj major: ne ajută să păstrăm disciplina, să ne respectăm planurile și să construim credibilitate. Dar poate deveni și o capcană atunci când contextul se schimbă, iar angajamentul inițial nu mai servește interesului personal, profesional sau comunitar.

De ce angajamentele ne influențează atât de mult deciziile

Din perspectiva psihologică, angajamentul nu este doar o bifă pe o listă de „lucruri de făcut”. Bogdan Steriopol explică esența mecanismului: „Angajamentele nu sunt doar simple promisiuni. Ele devin parte din identitatea noastră și ne determină să acționăm într-un mod care confirmă acea identitate”.

Asta înseamnă că, odată ce ne-am definit printr-o alegere („eu sunt genul de om care…”), tindem să acționăm în acord cu această etichetă. Fenomenul este vizibil în viața personală, dar și în sfera profesională sau politică. În politică, de pildă, promisiunile electorale devin repere publice: cetățenii și presa le folosesc pentru a evalua performanța, iar presiunea de a le respecta rămâne puternică inclusiv atunci când realitatea cere ajustări.

În astfel de contexte, angajamente personale și angajamentele publice funcționează pe același principiu: odată asumate, devin un standard de consecvență.

Eroarea de angajament: când consecvența devine dăunătoare

Un risc important este ceea ce psihologia numește „eroarea de angajament”: continuăm să susținem o decizie, chiar și atunci când nu ne mai ajută, doar pentru că am declarat anterior că o vom face. Bogdan Steriopol avertizează: „Este ușor să ne blocăm într-un angajament doar pentru că am spus anterior că vom face ceva. Această consecvență aparentă poate deveni dăunătoare dacă nu reevaluăm periodic deciziile noastre”.

Acest mecanism apare frecvent în viața de zi cu zi:

  • În plan profesional, cineva poate semna un contract sau își poate asuma o promisiune într-un anumit context, iar ulterior să constate că termenii nu mai sunt favorabili.
  • În plan personal, angajamentele față de un stil de viață, un hobby sau o relație pot începe să genereze stres dacă nu mai corespund nevoilor reale.

Aici intervine un criteriu esențial: consecvența este valoroasă doar atunci când rămâne conectată la realitate și la obiectivele actuale, nu la imaginea trecutului.

Flexibilitate și responsabilitate: cum reevaluăm angajamentele fără vinovăție

Reevaluarea nu înseamnă lipsă de caracter, ci maturitate decizională. Bogdan Steriopol formulează clar această idee: „Nu trebuie să vedem angajamentele ca pe niște lanțuri invizibile care ne leagă. Ele pot fi instrumente valoroase, dar trebuie să știm să ne detașăm atunci când este necesar și să ajustăm direcția în funcție de noile informații sau circumstanțe”.

Prin această abordare, angajamentul devine adaptiv: păstrezi responsabilitatea, dar câștigi și flexibilitate. Practic, nu „renunți”, ci recalibrezi. Iar această recalibrare protejează resursele cele mai importante: timpul, energia și claritatea mentală.

În plus, reevaluarea obiectivelor este una dintre cele mai eficiente metode de a evita deciziile luate „din inerție” și de a rămâne aliniat cu ceea ce contează în prezent.

Când angajamentul devine public: presiune, credibilitate și efect social

Un element care amplifică puterea angajamentelor este vizibilitatea. Când o promisiune este făcută public, ea capătă o dimensiune socială: ceilalți observă, evaluează și își formează așteptări. Bogdan Steriopol subliniază: „Când angajamentul este făcut public, devine mai mult decât o alegere personală. El devine un element de încredere și responsabilitate față de comunitatea în care trăim”.

Această presiune socială poate fi un stimulent puternic. Poate crește consecvența, poate întări reputația și poate consolida credibilitatea — atât la nivel individual, cât și organizațional. În același timp, poate face mai dificilă ajustarea, tocmai pentru că schimbarea este observată.

În marketing și relațiile comerciale, mecanismul funcționează similar. Consumatorii care își declară loialitatea față de un brand sau spun „voi recomanda acest produs” sunt mai predispuși să își respecte afirmația. Angajamentul devine, astfel, o formă de fidelizare și un suport psihologic pentru comportamentul de consum.

Întrebări esențiale despre angajamente și consecvență

  • 1) Ce sunt angajamentele, din perspectivă psihologică?
    Angajamentele sunt mecanisme care creează presiune internă și externă pentru consecvență, influențând deciziile și comportamentele.
  • 2) De ce angajamentele devin parte din identitatea noastră?
    Pentru că ne definim prin alegeri, iar apoi tindem să acționăm în moduri care confirmă acea imagine despre noi înșine.
  • 3) Ce este „eroarea de angajament”?
    Este situația în care continui o acțiune care nu te mai ajută, doar pentru a rămâne consecvent cu o decizie anterioară.
  • 4) Cum știu când trebuie să reevaluez un angajament?
    Când apar informații noi, când contextul se schimbă sau când angajamentul generează costuri disproporționate (stres, pierdere de oportunități, blocaj).
  • 5) Angajamentele publice sunt mai puternice decât cele private?
    De regulă, da. Vizibilitatea adaugă presiune socială și crește responsabilitatea, dar poate complica ajustarea atunci când e necesară.

Discernământul face diferența între consecvență și rigiditate

Angajamentele pot fi aliați valoroși: susțin disciplina, cresc credibilitatea și structurează deciziile. Problema apare atunci când devin rigide, iar consecvența se transformă în automatism. Mesajul central rămâne cel formulat de Bogdan Steriopol: să nu confundăm fermitatea cu încăpățânarea și să învățăm să ajustăm direcția atunci când realitatea se schimbă. Doar așa consecvența rămâne o virtute, nu o povară.

Transformă angajamentele în decizii mai inteligente, nu în „lanțuri” invizibile

Dacă vrei să aprofundezi mecanismele din spatele angajamentelor, consecvenței și modului în care acestea ne influențează alegerile, intră pe https://bogdan-steriopol.ro/. Vei găsi perspective utile despre cum să îți păstrezi disciplina, fără să îți pierzi flexibilitatea în fața schimbării.

Banner Orizontal 1
Banner Mobile 1
Banner Orizontal 1
Banner Orizontal 1
Banner Mobile 1