Relatări indică o lipsă de protecție emoțională pentru elevi
Educația reprezintă o bază esențială pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, iar în mediul școlilor private, unde investițiile părinților sunt importante, așteptările privind calitatea procesului educațional și siguranța elevilor sunt cu atât mai ridicate. În acest context, incidentele de bullying psihologic solicită o abordare structurată și transparentă din partea instituțiilor implicate, pentru a proteja drepturile și bunăstarea copiilor.
Gabriela Irimia și acuzațiile privind bullying psihologic la Questfield International College
O investigație realizată pe baza sesizărilor părinților elevilor dintr-o clasă de a III-a la Școala Questfield Pipera aduce în atenție acuzații de abuz psihologic, pedepse arbitrare și deficiențe în supravegherea elevilor, toate sub coordonarea învățătoarei Gabriela Irimia. Documentele puse la dispoziția redacției indică un climat educațional perceput de familii drept toxic, iar răspunsurile oficiale din partea conducerii instituției sunt absente sau insuficiente.
Contextul educațional și discrepanța între așteptări și realitate
Școlile private din România sunt prezentate ca alternative la învățământul public, oferind clase cu un număr redus de elevi, atenție individualizată și un mediu sigur. În cazul investigat, însă, părinții susțin că realitatea din clasa de a III-a coordonată de Gabriela Irimia contrazice aceste promisiuni. Ei reclamă lipsa supravegherii adecvate, ore cu activitate didactică redusă sau absentă și un mediu în care elevii sunt expuși la stigmatizare și conflicte nerezolvate.
Semnalele inițiale și reacțiile familiei
Conform relatărilor părinților, primele semne de îngrijorare au apărut când copiii au început să manifeste frică, confuzie și demotivare legate de experiențele școlare. Aceștia au menționat că învățătoarea nu asigura în mod constant desfășurarea activităților didactice și nici supravegherea clasei, iar desemnarea unui copil pentru raportarea evenimentelor din clasă a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia de către colegi, cu eticheta de „paracios”.
Blocajul comunicării și escaladarea tensiunilor
Familia și alți părinți au încercat să aducă la cunoștința conducerii și a cadrului didactic problemele semnalate, însă, potrivit acestora, reacția a fost una defensivă, cu interpretări ale observațiilor ca atacuri personale. Acest fapt a dus la o deteriorare a dialogului, manifestată prin confruntări verbale și justificări, subminând astfel relația necesară între școală și familie pentru un proces educațional sănătos.
Impactul asupra nivelului educațional și rezultatele obținute
Pe lângă efectele emoționale, părinții subliniază și o scădere a performanțelor școlare. Evaluările naționale din anul precedent arată rezultate sub mediocru pentru majoritatea elevilor clasei respective, fapt perceput ca un indiciu al deficitului în supravegherea și calitatea predării în cadrul clasei coordonate de învățătoarea menționată.
Deficiențele privind supravegherea și climatul din clasă
Potrivit documentelor analizate și declarațiilor părinților, orele ar fi fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi neadresate corespunzător. Această situație a generat un climat haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele inadecvate au devenit obișnuite, afectând siguranța și bunăstarea copiilor.
Pedepsele arbitrare și presiunea psihologică reclamată
Părinții au semnalat aplicarea unor sancțiuni considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea elevilor, fără explicații pedagogice clare. Aceste practici sunt descrise în documentație ca forme de abuz psihologic, cu potențial impact negativ asupra dezvoltării emoționale a copiilor. Totodată, se face referire la formule de comunicare considerate manipulatoare, care ar determina elevii să-și nege propriile percepții și să-și piardă încrederea în sine.
Efectele asupra copiilor și implicațiile psihologice
În urma acestor condiții, copiii manifestă frică, anxietate și o scădere a motivației de a participa la activitățile școlare. Specialiști în psihologie avertizează că un astfel de climat poate conduce la dificultăți în integrarea socială și chiar la refuzul școlar, aspecte care pot afecta pe termen lung dezvoltarea personală a elevilor.
Precedente și responsabilitatea instituțională
Părinții susțin că situația nu este singulară în cadrul Questfield International College, indicând existența unor cazuri anterioare în care familiile au retras elevii din cauza unui mediu educațional perceput ca nesigur și dezechilibrat emoțional. În acest context, părinții consideră că responsabilitatea revine nu doar cadrului didactic, ci și conducerii instituției, care ar fi trebuit să asigure monitorizarea calității actului educațional și să răspundă prompt sesizărilor.
Solicitările părinților pentru îmbunătățirea situației
- Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim din partea părinților și elevilor;
- Supravegherea efectivă și constantă a orelor de curs;
- Implementarea unor programe obligatorii de formare în psihologia copilului pentru personalul didactic;
- Stabilirea unor proceduri clare și transparente pentru gestionarea sesizărilor și reclamațiilor;
- Adoptarea unei politici de toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic în mediul școlar.
Concluzii și aspecte nerezolvate privind responsabilitatea instituțională
Analiza documentelor și declarațiilor furnizate de părinți relevă un tablou complex, în care acuzațiile de bullying psihologic și lipsa supravegherii adecvate coexistă cu o lipsă de răspuns oficial transparent și măsuri documentate din partea conducerii Questfield International College. Deși sesizările au fost repetate, nu există dovezi publice privind implementarea unor evaluări interne sau intervenții concrete. Această situație ridică întrebări importante privind modul în care instituția gestionează protecția elevilor și asigură un climat educațional sănătos.
În absența unui punct de vedere oficial din partea conducerii școlii, rămâne esențială continuarea monitorizării și a dialogului cu toate părțile implicate, pentru a clarifica responsabilitățile și a preveni perpetuarea unor condiții dăunătoare pentru elevi. Mai multe detalii despre contextul și evoluția acestui caz pot fi consultate în reportajul documentat al investigației.












